Cineva, recent mi-a povestit cum a procedat el:
In primul rand, trebuie sa-l gasesti. Il cauti la camine sau la asistenti maternali. De prefer
at din ultima categorie. Daca vezi ca e bine imbracat, fericit si inconjurat de dragoste e mai bine. Perfect ar fi sa aiba peste 3 ani, ca sa fi siguri ca tine minte si realizeaza tot. OK, astea fiind indeplinite trebuie sa treci la pasul doi. Si anume sa-l adopti. Ma rog, sa incepi procedura de adoptie. Adica, te duci la Directia pentru protectia copilului din orasul tau si faci o cerere. Te viziteaza asistentul social, te ancheteaza te verifica, intreba de tine, evident treci de asta. Treci si de faptul ca stai la cozi la notari, la doctori, n-are nimic, e interesul tau. Treci si peste incurajarile cunoscutilor si neamurilor de la care auzi pareri de genul “mai bine imi iau un caine decat sa cresc copilul altcuiva”.. Mergi la psiho ca obligatoriu si o auzi prin usa pe tanti psiholoaga zicand la telefon catre cineva, despre altcineva, ca sint nebuni ca vor sa-si ia copil de 3-4 ani in loc sa-si ia de cateva luni (remember si noi vorbim de copil de 3 ani). Ma rog, treci si peste asta. Te duci la o comisie care pe baza anchetei sociale decide daca esti bun pentru a fi parinte adoptiv. Si voila, iti iasa, esti gata sa te faci parinte adoptiv. OK, pina aici bun. Mai departe, le zici de spre ce e vorba. Copilul X, in varsta de 3 ani, care e de aproape 1 an la un asistent maternal. “AAAAA…. stiti, nu se poate… ca nu e adoptabil. Adica cum nu e? Nu e abandonat? Ba da.. n-a fost vizitat de multa vreme, dar nu s-a facut declararea abandonului si nu s-a inscris in circuitul copiilor adoptabili. Si? pai o sa dureze.” Si acum incepem. Vizite saptamanale la Directie, amenintari cu televiziunea, stress, telefoane la Bucuresti, etc. Dar totul se rezolva asa ca dupa 1 an si ceva, GATA copilul e declarat abandonat si adoptabil. Adica nu e gata ca mai trebuie o comisie. Stai la acelasi rand cu cei care isi abandoneaza copii, sau care sint anchetati pentru violente domestice sau alte infractiuni cu copii, dar ajungi pina la urma la usa. Din nou stai in fata sfatului batrinilor, toti se uita incruntati la tine…adica de ce vreti sa adoptati un copil care face aproape 4 ani?… te tii tare si o rezolvi pana la urma. Esti citat la proces, unde judecatorul va finaliza totul.
Vine si ziua procesului, te prezinti pe pozitie. Credeai ca e ceva discret? Pe naiba. E full acolo in sala, iti astepti randul printre infractori, printre martori, printre reclamanti, ajunge randul tau. Strigare, numele tau, numele la copil, numele la parintii naturali, etc… daca ai sperat discretie si confidentialitate, muta-ti gandul. Treci si peste asta, iesi in fata, juri tot ce vor aia gandindu-te ca legea prevede ca toate cazurile de adoptie se rezolva la prima infatisare. Sau nu… ca tanti procuroare nu vede nu stiu ce si totul se amana. Faci crize la jurista de la protectia copilului, ea te ajuta si vorbeste cu judecatoarea sa schimbe termenul mai repede ca trebuie sa inscrii copilul la gradinita. Trec doua saptamini de stres si iar la proces, aceeasi oameni, aceeasi sala, aceeasi strigare de nume, prenume cu toata discretia NU. Si gata. Ai o hotarare judecatoreasca. Totul s-a terminat. Sau nu. Mergi la primarie sa inmatriculezi copilul, primesti certificatul de nastere cu numele tau de familie. Si acum gata.
Vremea trece, se termina gradinita, incepe scoala, trec primi ani de scoala, nimic nu pare sa tulbure viata ta linistita de familie. Si cand credeai ca nu mai ai probleme iti faci. Adica iti spui, oare ce-ar fi sa luam copilul pina in Ungaria, ii mai luam o hainuta, il mai ducem la gradina zoologica… Buuun… mergi si iei numar la pasapoarte rezolvi hartiile si astepti sa te strige. Iti vine randul, intri inauntru.. “Vai ce copil frumos, seamana pe taticul, stai acolo jos sa facem o poza”.. Cere politaiul actele la mama si la tata, certificatul la copil, baga CNP-ul in calculator si HOPA. Apare numele vechi la copil. Ii spui la politai la ureche ca e vorba de o adoptie, noroc ca intelege repede, modifica numele si gata. S-a rezolvat de data asta. Din nou discretia si confidentialitatea s-a dus pe ….
Trece vremea iar.. uiti si totul intra in normal. La toata lumea vine cuponul de analize gratuite din programul national, la copil nu. Dupa un timp mergi la Sanatate si te interesezi, faci sapaturi, insisti. Tanti de acolo, baga CNP in calculator si HOPA. “Pai s-a trimis la domiciliu. Uitati..” si-ti arata cum l-au trimis la adresa celor unde s-a nascut copilul. Evident, numele vechi tot tacamul. Discretie, confidentialitate? Cuponul nu l-a ridicat nimeni asa ca s-a intors cu “destinatar necunoscut”. Si zace cuponul acolo de un an si ceva, ca n-are nimeni timp, chef si competenta sa vada ce e cu el. OK. Si o iei de la capat. Mergi la Directia pentru protectia copilului si faci crize. Ei nu au nici o vina. Suni la primarie, incepi cu serviciul evidenta populatiei cum e si firesc, dar acolo e o tanti care e angajata “doar de cateva luni” si nu poate spune… N-are nimic incerci la alte si alte servicii, pina cand cineva dai de cineva competent de la “verificare date” care intelege despre ce e vorba. Te cheama acolo cu actele si se rezolva, ca e vina lor, n-a operat cineva schimbarea numelui pe CNP la emiterea certificatului de nastere. In rest nu-i nici o problema… Discretie, confidentialitate, credeti ca ii pasa cuiva?
6 responses so far ↓
1 ca3la xxxv // Nov 25, 2008 at 6:58 pm
In tara asta nu merge nimic cum ar trebui. Totul este impotriva ta ca si cetatean onest si ma gandesc ca cei numiti infractori, nu sunt intotdeauna cei care ar trebui sa fie numiti asa, iar aici ma gandesc la muuuuuuuuuuulti din cei care ne conduc. Ce conteaza ca ai adoptat un copil, descurca-te e doar problema ta. Nu intereseaza pe nimeni (si aici ma gandesc la autoritati) ca ai scos din mizeria si mediul otravit al institutionalizarii un copil nevinovat, ca ii dai sansa sa devina un OM. Statul NU se preocupa de aspectele delicate ale unei adoptii, se descurca fiecare dupa puteri (si cine stie cati au renuntat pe parcurs din lipsa de sprijin). Ni se cere sa devenim un popor responsabil, dar cum naiba sa reusesti atunci cand autoritatile sunt indiferente si te calca in picioare ori de cate ori ai nevoie de sprijinul lor. Eu sunt o mamica care a adoptat si sunt mandra de asta, dar statul nu m-a ajutat cu nimic, mai mult din cauza incompetentei unor cucoane plictisite si platite si din banii mei de contribuabil, am fost umilita de nenumarate ori si privita de genul *uite-o si pe fraiera asta ce creste copilul alteia*. Daca vreti sa adoptati faceti-o doar daca nu asteptati ajutor de la stat. Consilierea, ajutorul, indrumarile si sfaturile necesare si banii necesari unei adoptii (ptr.acte) NU REPREZINTA O PRIORITATE PENTRU AUTORITATI. Asa ca Dumnezeu cu mila, voi cu nervii, ei cu locul caldut si nederanjat. Mai ganditi-va pe cine votati….. din nou.
2 zamolxis // Nov 30, 2008 at 5:08 am
ai trecut prin toate astea?
3 George // Dec 31, 2009 at 7:32 am
Sunt Student in ultimul an la Al.I.Cuza Iasi, Facultatea de Filosofie sectia Asistenta Sociala. Sincer teoria si cu practica se bat cap in cap. Procedurile sunt complexe si cate o data dureaza mult…. Ai omis ceva dupa ce se face adoptia se va emite un nou certificat de nastere in care vor fi trecuti parintii adoptivi ca parinti firesti, automat se va face modificarile de vigoare. Totul e pe cale judecatoreasca. E putin probabil sa faci criza undeva.. vei face criza pana cand adopti copilul va dura, mult, teste, controale de la asistent social, conditii impuse, etc…
Pentru “ca3la xxxv”… era o vorba “Eu exist, a strigat omul. Asta nu trezeste smtul responsabilitatii, a strigat Universul!”.. cam asa e si cu ajutorul de la stat.
Sunt reglementari care statul ajuta “asistatii” dar nu doreste sa ii faca dependenti de ajutoarele de la stat, trebuie invatat sa se descurce…
Exp. O persoana este data afara e somer, ii dam ajutor cateva luni, se oprese dupa aceea. Este inscris la forcele de munca , se poate recalifica. Dar sunt care nu vor, vor ajutor de la stat in continuare, statul e responsabil sa il ajute. Daca i-am dat ajutor in continuu el s-ar invata si asa el ar deveni dependent de acel ajutor.
Mentionez ca aceea persoana ia si alte ajutoar social in functie de venit, copii (pana la 4 copii, etc).
Asta ar fi un exemplu pentru a se intelege cum sta treaba, nu e nevoie nimeni sa va ajute. Am ales pe basesacu sa imi dea de mancare, nu ma duc la servici… nu avem unde… nu mai avem ce face nu e de vine el… ce noi… noi am ales pe Iliescu si guvernu nastase cu el odata timp de 12 ani de zile a condus si a vandut tot ce animerit… a vandut toata metarlugia.. nastase la indienilor… daca nu el vindea, era Iliescu la Rusi… deci cine oare e de vine.
Romania este ruinata de facut greu criza economica.. nu suntem de vina noi sau conducatorul nostru… ci SUA pe care o veneram si sa nu uitam ca Romania este la granita dintre lumea a treia si a doua… si nu facem fata ca sa ne ridicam intr-o clipa va mai dura mult.. noi in loc sa o ducem bine parlamentarii isi dubleaza salariile sau si le tripleaza si preturile cresc nu mai spun ca contribuabilii platesc impozite mai mari pentru salariile bugetarilor. La Directia de Asistenta Sociala stau cate 4 - 5 persoanel pe ascaun e nici nu stiu de ce stau cu cafele in fata si sictir pe ei geamurisi usi de termopan si cu 30 grate caldura in plina Iarna. M-am dus sa imi depun pt. practica de licenta mi-a zis ca o sa imi trimite confirmarea prin e-mail/telefon… Cel mai tare ma doareca si eu voi fi unul dintre ei… unul dintre ace pe care “SISTEMUl L IL VA INGHITI”…
4 Unde este comentariu! // Jan 5, 2010 at 6:06 am
De ce ai sters comentariu meu? Era prea dur sau prea realist? Stii ce vred eu? ca contravinea cu ceea cea ce ai scris tu si te deranja. Nu te asteptai sa te gasec eu si sa te contrazic. Presupun ca nu esti de specialitate…. si te am bagat in ceata. Si in legatura cu ceea ce i-am raspuns lui “ca3la xxxv”, am dreptate. NU Basescu este de vina. Marile puteri au probleme cu criza. Noi depindem de ele. Rusia a spus intr-un comunicat de presa ca in 2011 daca va iesi din criza lumea si se va redresa… nu Romania. Noi vroiam dupa 1 luna, nu este simplu! Oricum e blog-ul tau poti scrie ce prostii vrei pe el si poti pastra ce comentarii iti convine….
5 Dorin // Jan 5, 2010 at 12:39 pm
George.. doar am lipsit, atata tot. Am dat drumul la comment-uri azi, cand le-am vazut.
Evident ca pot face ce vreau, pe blogul meu.
Ideea era ca nu cerea nimeni ajutor. Era vorba ca atunci cand cineva vrea sa faca ceva nu sa CEARA, se trezesc unii care pun bete in roate.
6 Dorin // Jan 5, 2010 at 12:56 pm
George, citez din articol:
“Totul s-a terminat. Sau nu. Mergi la primarie sa inmatriculezi copilul, primesti certificatul de nastere cu numele tau de familie. Si acum gata.”
N-am omis ca s-a facut certificat nou. Cu numele parintilor adoptivi pe el. Dar spre deosebire de ce spui tu, NU s-au facut automat schimbarile de rigoare. Despre asta e vorba.
Nu despre Basescu, Iliescu sau mama. Este vorba despre incompetenta si durere in spate.
Iar data viitoare, daca nu te “inghite sistemul” pina atunci, incearca sa citesti tot, inainte sa comentezi pe langa.
Leave a Comment